București – un oraș cu un bogat trecut infracțional. Capitala României a trecut printr-o dictatură politică, o criză socială, tranziția la economia de piață și o urbanizare rapidă. Toate acestea au creat un teren fertil pentru diverse forme de criminalitate. În oraș activau atât huligani de rând, cât și mari grupări mafiote. Bucureștiul a parcurs un drum lung de la haos la stabilirea ordinii de drept și a siguranței societății. Mai multe detalii pe bucharestyes.eu.
Contrabanda
Contrabanda este o formă de criminalitate care nu poate fi eradicată. În București, comerțul ilegal a înflorit în timpul regimului Ceaușescu, când în țară a apărut un deficit artificial de bunuri și a fost introdusă cenzura pentru o anumită categorie de produse culturale. Atunci, în capitală funcționa o piață subterană pentru vânzarea de filme și cărți interzise.
În anii 1990, în București s-au format grupări infracționale care au creat firme ilegale și companii de logistică pentru a scoate din țară antichități. Monumente istorice importante, icoane și alte obiecte de valoare au fost scoase din depozitele capitalei către colecționari privați din străinătate. Conform investigațiilor internaționale, au fost furate sute de obiecte de o importanță majoră pentru patrimoniul cultural al României.
În secolul XXI, contrabanda din București a inclus bunuri precum tutun, combustibil, substanțe narcotice, electronice și chiar trafic de persoane. Transportul ilegal de țigări este considerat cea mai profitabilă industrie infracțională din România.
Cazuri penale celebre
Începând cu anii 1970, în București au fost înregistrate numeroase infracțiuni. Unul dintre cei mai cunoscuți criminali în serie din capitală este considerat Ion Rîmaru. Bărbatul a fost supranumit „Vampirul din București” din cauza cruzimii și tendințelor sale canibalice. Arestarea sa a fost precedată de o anchetă îndelungată, cu implicarea mai multor specialiști. În final, Ion a fost condamnat la moarte.
În anii 1990, în capitală activa o organizație criminală condusă de omul de afaceri Sergiu Băhăian. Acesta a înșelat peste 5.000 de persoane. A fost închis de mai multe ori, dar după eliberare, escrocul și-a continuat activitățile infracționale. S-a dovedit că Sergiu recruta oameni și îi forța să acționeze împotriva legii. În situații de conflict, Băhăian se debarasa de oameni, ascunzând cu grijă urmele infracțiunilor. În 2025, bărbatul se află în închisoarea „Jilava”.
De asemenea, în București au avut loc proteste publice care au dus la acte criminale. De exemplu, în 2006, în capitală a avut loc un miting organizat împotriva întreruperii furnizării de energie electrică. Evenimentul a devenit incontrolabil, ducând la ciocniri cu poliția, incendieri și blocarea traficului rutier.
Cauzele și consecințele criminalității
Dezvoltarea vieții infracționale în București a fost favorizată de următoarele cauze:
- Perioada dictaturii, care a dus la un deficit artificial de bunuri;
- Represiunile din partea poliției, care au provocat dispreț față de lege și au stimulat rezistența societății;
- Înflorirea corupției – mita era un fenomen răspândit în organele de drept și în instanțe, astfel încât liderii interlopi puteau să-și desfășoare activitățile infracționale fără impedimente;
- Inegalitatea socio-economică – un număr mare de persoane cu venituri minime, ceea ce a provocat infracționalitatea măruntă;
- Legislația imperfectă, care a contribuit la înflorirea economiei subterane.
Conform statisticilor, nivelul criminalității în București scade anual. Cu toate acestea, furturile mărunte, schemele de corupție și contrabanda continuă să domine.
Pentru a reduce numărul de cazuri penale, guvernul capitalei a introdus următoarele măsuri:
- Reformarea organelor de drept;
- Implicarea instituțiilor internaționale în soluționarea cazurilor de rezonanță;
- Consolidarea măsurilor de securitate pentru societate;
- Transparența cheltuielilor fondurilor publice.
Capitala României își îmbunătățește eficient sistemul de depistare a infracțiunilor și scapă treptat de reputația de oraș infracțional.
