Bucureștiul este singurul oraș din România care nu aparține niciunui județ. În același timp, populația Bucureștiului este mult mai mare decât în orice alt județ al țării. În acest articol, vom explora împărțirea administrativă a capitalei României și sistemul de guvernare politică a orașului. Mai multe pe bucharestyes.eu.
Primăria
Primăria Bucureștiului este centrul de luare a tuturor deciziilor privind orașul. Primăria are aceleași atribuții ca și un consiliu județean al oricărei alte unități administrative din țară. Fiecare sector al Bucureștiului este condus de propria primărie. Alegerile locale au loc o dată la patru ani. De asemenea, orașul are un primar general. Din 2020, această funcție este deținută de Nicușor Dan.
Primăria orașului răspunde de serviciile comunale (transport, alimentare cu apă, energie electrică etc.), iar primăriile de sector asigură contactul între autorități și populația orașului.
Pe lângă autoritățile locale și primar, Bucureștiul are și un prefect, numit de Guvernul României. Este important de menționat că prefectul nu are dreptul de a fi membru al niciunui partid politic. Sarcina sa este de a reprezenta autoritatea centrală la nivel local. El supraveghează implementarea planului de dezvoltare al orașului. Prefectul Bucureștiului este Georgiana-Alexandra Văcaru.
Puterea legislativă este exercitată de consilierii care reprezintă cinci partide politice: Partidul Social Democrat, Uniunea Salvați România, Partidul Național Liberal, Alianța Liberalilor și Democraților și Partidul Mișcarea Populară.
Despre primarul Nicușor Dan
Nicușor Dan a fost ales primar al Bucureștiului în 2020. De profesie matematician, a obținut un master la Universitatea din Paris. După ce a locuit câțiva ani în Franța, a decis să se întoarcă în România pentru a contribui la dezvoltarea țării sale.
După revenirea în România, Nicușor Dan s-a implicat activ în activități civice. Nicușor a inițiat proiectul „Save Bucharest”, care se ocupa de conservarea arhitecturii vechi a orașului și de monitorizarea activităților autorităților.
Printre principalele proiecte ale lui Nicușor se numără protejarea spațiilor verzi ale Bucureștiului, modernizarea metroului din oraș, elaborarea unui plan de prevenire a cutremurelor și eliminarea construcțiilor ilegale. Nicușor Dan este susținut de comunitate, presă și alți reprezentanți ai autorităților. Mai multe despre primar în materialul nostru (se va adăuga după publicare).
Sistemul judiciar al orașului
Sistemul judiciar al orașului este similar cu sistemele judiciare ale altor județe românești. Fiecare sector al orașului are propriul tribunal pentru cauze minore. Toate infracțiunile grave sunt deferite Tribunalului București. Tribunalul București se ocupă de cazurile din oraș și de cazurile din județele învecinate (Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Ilfov). În București se află, de asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Curtea Constituțională a României.
Împărțirea administrativă a Bucureștiului
Sectoarele Bucureștiului sunt unități administrative care împart orașul. În total, orașul are șase sectoare, fiecare fiind administrat de o primărie de sector. Sectoarele orașului sunt dispuse radial, astfel încât fiecare sector să aibă o parte din centrul orașului. Toate sectoarele sunt numerotate în sensul acelor de ceasornic.
Nu există o definiție clară privind cartierele orașului, dar există între 70 și 100 de cartiere convenționale.
Anterior, principalele unități administrative ale Bucureștiului erau piețele. În 1798, existau cinci piețe principale: Târgul, Podul Mogoșoaiei, Târgul de daur, Broștenii și Gorgani. În perioada războiului ruso-turc (1806-1812), fiecare piață avea culoarea sa: Roșu, Galben, Negru, Albastru și Verde. După reformele din 1950, culorile au fost înlocuite cu sectoare, ceea ce a permis o gestionare mai eficientă a orașului și a stimulat inițiativele locale.
Aglomerarea Bucureștiului include oficial 2,4 milioane de locuitori. Conform datelor neoficiale, în oraș locuiesc peste 3 milioane de oameni.