Klaus Iohannis ocupă funcția de președinte al României din 2014. Și-a început cariera politică în orașul natal, iar cu sprijinul popular, a reușit să se afirme în București, devenind, în cele din urmă, președintele țării. În acest articol, vă vom prezenta drumul său. Mai multe pe bucharestyes.eu.
Biografie
Klaus Iohannis s-a născut la 13 iunie 1959 în Sibiu. Părinții săi sunt sași transilvăneni care, în 1992, au emigrat în Germania ca pensionari. Mama sa s-a născut în comuna Bradu din România, unde tânărul Klaus obișnuia să-și viziteze bunicii și să-i ajute la munca agricolă.
Iohannis a absolvit Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai în 1983. După absolvire, a lucrat ca profesor de fizică în Agnita și apoi în școlile din Sibiu. Din 1989 a predat la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”. În 1997 a devenit director al Inspectoratului Școlar Sibiu, iar între 1999 și 2000 a fost inspector general al școlilor din Sibiu.
Viața personală
În 1989, Klaus Iohannis s-a căsătorit cu Carmen Iohannis, care era profesoară de limba engleză la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. Cei doi s-au cunoscut la o slujbă religioasă secretă, pe vremea când Biserica Română Unită era interzisă de autoritățile sovietice. Cuplul nu are copii.
Începutul carierei politice în orașul natal
În 2000, Klaus Iohannis a fost ales primar al Sibiului cu 69,18% din voturi. A devenit astfel primul primar de origine germană al orașului după Albert Dörr, care a condus orașul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 2004, Iohannis a fost reales cu 88,7% din voturi, cel mai ridicat procent din țară. A fost reales și în 2008 (83,26%) și în 2012 (77,89%).
Datorită lui Iohannis, Sibiu a devenit capitală culturală europeană în 2007. A atras sprijinul multor investitori și a beneficiat de finanțări semnificative din partea Uniunii Europene pentru implementarea proiectelor sale. În 2007, Iohannis a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler, cea mai înaltă distincție din România.
Debutul marii cariere politice
În 2009, Partidul Național Liberal l-a propus pe Iohannis pentru funcția de prim-ministru al României. Aproape toate celelalte partide l-au susținut, dar a doua zi președintele de atunci, Traian Băsescu, l-a propus pe Lucian Croitoru. Băsescu a declarat că nu renunță la candidatura lui Iohannis, dar că trebuie să numească un premier din partea celui mai mare partid al țării. Opoziția a criticat această decizie, acuzându-l pe Băsescu că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale prin instalarea unui guvern favorabil acestuia. Liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat că partidul său nu va susține alt candidat în afară de Iohannis. Lucian Croitoru a afirmat că l-ar numi pe Iohannis premier dacă ar deveni președinte.
Pe 21 octombrie 2009, parlamentul, cu 252 de voturi, a susținut demiterea lui Croitoru și numirea lui Iohannis.
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, Traian Băsescu s-a confruntat cu Mircea Geoană. Geoană a promis că, dacă va câștiga, Iohannis va fi numit prim-ministru, dar Băsescu a câștigat alegerile.
Candidatura la președinție și mandatul de președinte
Ulterior, Iohannis a devenit liderul Partidului Național Liberal, iar în 2014, partidul l-a desemnat drept candidat la alegerile prezidențiale. A candidat sub sloganul: „România lucrului bine făcut”. În primul tur, Iohannis a obținut 30% din voturi, clasându-se pe locul al doilea după Victor Ponta, care a obținut 40,4%.
În turul al doilea, Iohannis nu a căutat sprijinul candidaților învinși, afirmând că nu dorește să tranzacționeze voturile cetățenilor. Cu toate acestea, Monica Macovei, una dintre candidate, i-a cerut lui Iohannis să semneze un document prin care să se angajeze să protejeze statul de drept. Iohannis a fost de acord și a menționat că toate aceste principii erau deja incluse în campania sa. Monica a declarat că va vota pentru Iohannis, dar nu își va îndruma susținătorii să facă același lucru.
Totuși, Iohannis a reușit să obțină sprijinul alegătorilor altor candidați și chiar al celor care nu votaseră în primul tur. A câștigat alegerile cu 54,4% din voturi. Astfel, Klaus Iohannis a devenit al cincilea președinte al României și al patrulea președinte de origine germană din Europa de Est.
Mandatul său a început cu finanțarea activă a armatei și abrogarea legilor privind amnistia.
În timpul protestelor din 2017 din România, Iohannis s-a alăturat taberei protestatarilor. De asemenea, a susținut ideea unui referendum privind lupta împotriva corupției.
Unul dintre pașii principali în politica sa externă a fost renunțarea la sprijinul pentru anumiți politicieni din Republica Moldova. Iohannis a afirmat că va sprijini doar instituțiile de stat. Aceasta a determinat autoritățile moldovenești să își îndeplinească mai responsabil obligațiile pentru a continua să primească finanțare din partea României.
Biografia președintelui român Klaus Iohannis este un exemplu de perseverență și muncă susținută. Klaus Iohannis a transformat viața celor din jurul său, a orașului său și a construit o carieră politică remarcabilă, de la primar al orașului natal la președinte al unei țări europene. Despre carierele politice ale femeilor din București, citiți în articolul nostru.