Știați că prima capitală a României a fost orașul Curtea de Argeș? Pentru o anumită perioadă, au existat chiar două capitale: Târgoviște și București. Pentru a deveni capitală, Bucureștiul a trebuit să parcurgă un drum lung și să atingă un anumit nivel de dezvoltare. În acest articol, vom povesti despre acest drum. Mai multe pe bucharestyes.eu.
Primele capitale ale României
Prima capitală a României a fost orașul Curtea de Argeș, situat la sud de Carpați. La început, acest oraș a fost centrul unui mic voievodat (județele Argeș și Muscel) și, ulterior, a devenit capitala întregii țări. În 1330, regele Ungariei Carol Robert a ars Curtea de Argeș, motiv pentru care s-a decis mutarea capitalei.
Capitala temporară a fost orașul Câmpulung, însă, ulterior, Curtea de Argeș a fost reconstruită și a rămas capitală pentru o perioadă. Apoi, capitala a fost mutată la Târgoviște. Târgoviște era un oraș de piață situat pe una dintre principalele rute comerciale (pe drumul comerțului cu Brașovul și Dunărea). Târgoviște era o piață mare și prosperă.
Cum a devenit București capitală
Nu se știe cu exactitate în ce an Bucureștiul a devenit capitala României. Istoricul român Petre Panaitescu consideră că autorul mutării capitalei la București a fost Vlad Țepeș. Primul act regal emis la București în 1459 îi aparține chiar lui Vlad Țepeș. Conform altor istorici, Bucureștiul a devenit capitală în timpul domniei lui Radu cel Frumos.
Începând cu anul 1459, Bucureștiul este menționat în diverse documente, dar pentru o perioadă, capitala funcționa atât la București, cât și la Târgoviște. În funcție de anotimp și de circumstanțele economice sau politice, reședința regală se muta dintr-un oraș în altul. De exemplu, Mihai Viteazul a rămas la începutul domniei sale la București, dar după ce orașul a fost ars de turci, s-a mutat la Târgoviște.
Grație comerțului cu turcii, Bucureștiul s-a dezvoltat mult în secolul al XVI-lea. Acest comerț era atunci principala sursă de venit a țării. Treptat, Bucureștiul s-a transformat într-un centru al vieții economice.
Bucureștiul a devenit capitală permanentă abia în secolul al XVII-lea, când Alexandru Coconul a sosit aici în 1626. Bucureștiul a devenit o adevărată capitală, consacrată după tradiție, iar Târgoviște a devenit loc de exil.
De ce București a devenit capitală
Istoricul Petre Panaitescu consideră că motivul pentru care Bucureștiul a devenit capitala României a fost existența multor așezări preistorice pe malurile lacurilor. De asemenea, aici erau păduri vaste și un munte, ceea ce era foarte important pentru apărarea împotriva invadatorilor în perioada medievală. La București, conducătorii puteau studia mai bine situația de pe Dunăre, indiferent dacă erau sau nu în alianță cu turcii. Cu timpul, Bucureștiul a devenit cel mai sigur oraș al țării, ceea ce a atras mulți reprezentanți ai intelectualității. Astfel, Bucureștiul a devenit un centru al vieții culturale.
Bucureștiul se află la marginea unei păduri și la începutul unei câmpii, fapt ce facilita schimbul de produse forestiere și agricole. În București existau deja câteva mănăstiri mari, ceea ce a contribuit la dezvoltarea activă a comerțului.
Piețele sau orașele se deosebeau de sate prin faptul că erau așezări de negustori și meșteșugari. Dreptul de a vinde vite sau produse putea fi acordat doar de conducător. El oferea acest drept așezărilor care aparțineau regatului. Bucureștiul era, de asemenea, proprietatea regală. Negustorii puteau obține o casă în oraș în schimbul produselor pe care le livrau stăpânului. Orașul s-a extins semnificativ, iar boierii au început să își construiască case aici. Pe lângă case, se construiau biserici și hanuri. Orașul a atins nivelul necesar pentru a deveni capitala Principatelor Unite și, ulterior, a României moderne.
Capitala avea o organizație municipală autonomă. Piața capitalei avea dreptul de a colecta taxe vamale. Prosperitatea Bucureștiului era determinată de locația sa între diferite centre de producție sau rute comerciale. Aici negustorii din diferite ținuturi puteau veni cu ușurință pentru a cumpăra și vinde diverse mărfuri.