Activistul politic Serge Klarsfeld a devenit cunoscut pentru eforturile sale semnificative în condamnarea criminalilor de război implicați în moartea evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ce a stat la baza poziției sale antinaziste și cum și-a îndeplinit Klarsfeld, împreună cu soția sa, misiunea, aflați în continuare pe bucharestyes.
Evreu prin naționalitate
Serge Klarsfeld s-a născut pe 17 septembrie 1935 în București, într-o familie de evrei români. Împreună cu familia sa, a emigrat în Franța înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1943, tatăl său a fost deportat în lagărul de concentrare Auschwitz, unde și-a pierdut viața. Auschwitz a fost cel mai mare lagăr de concentrare nazist, funcționând din mai 1940 până în ianuarie 1945, lângă orașul polonez Oświęcim. Istoricii estimează că între 1,1 și 1,6 milioane de oameni și-au pierdut viața în Auschwitz.
După moartea tatălui său, Serge a fost îngrijit de personalul unei case de copii evrei, administrată de o organizație umanitară evreiască franceză. Între timp, mama și sora sa au așteptat sfârșitul războiului în Nisa (Franța), unde au primit ajutor de la mișcarea de rezistență franceză.
Serge și-a finalizat studiile la Universitatea din Paris, unde a studiat istoria. De asemenea, a studiat științele politice la Institutul de Studii Politice din Paris și a lucrat o perioadă ca avocat la Curtea de Apel din Paris.
Activism politic
În 1963, Serge Klarsfeld s-a căsătorit cu Beate Künzel. Cei doi s-au cunoscut după ce Beate, o protestantă germană, a părăsit slujba de secretară din Berlin și s-a mutat la Paris pentru a învăța limba franceză. Serge studia la Institutul de Studii Politice din Paris și lucra ca administrator la o stație de radio și televiziune pariziană. Cei doi au un fiu, Arno, care a devenit avocat pentru drepturile omului.
În anii 1960, Serge a vizitat Auschwitz. El i-a povestit soției sale despre experiențele din copilărie, iar cuplul a decis să își dedice viața cercetării adevărului despre Holocaust. Scopul vieții lor a fost documentarea persecuției evreilor și facilitarea condamnării judiciare a foștilor oficiali germani și francezi implicați în moartea persoanelor nevinovate. Grație eforturilor lor, au fost trași la răspundere mai mulți criminali de război naziști:
- Klaus Barbie – lider nazist, șef al Gestapoului din Lyon între 1942 și 1944, responsabil pentru moartea a aproximativ 4.000 de oameni și deportarea altor 7.500. Barbie a avut o atitudine deosebit de ostilă față de partizanii francezi, torturând și executând mii de prizonieri. El a ordonat personal uciderea liderului Rezistenței franceze Jean Moulin și deportarea a 44 de copii evrei cu vârste între 3 și 13 ani, împreună cu profesorii lor, în Auschwitz. După război, Barbie a fost angajat de autoritățile americane pentru contraspionaj, apoi a fost transportat în Bolivia, unde a trăit sub identitate falsă până când Klarsfeld l-a descoperit. În 1983, autoritățile boliviene l-au extrădat în Franța, unde a fost condamnat la închisoare pe viață;
- Paul Touvier – colaborator nazist francez, a devenit primul francez condamnat pentru crime împotriva umanității, inclusiv pentru participarea la Holocaust. În 1944, 15 membri ai Rezistenței au asasinat pe ministrul propagandei Vichy Philippe Henriot, iar Touvier a fost însărcinat să găsească șapte evrei francezi și să-i execute. În 1971, președintele Franței i-a acordat o grațiere, dar datorită presiunii publice, Touvier a fost ulterior arestat. A murit în închisoare în 1996;
- Maurice Papon – oficial francez și colaborator nazist, condamnat pentru crime împotriva umanității după ce a participat la deportarea a peste 1.600 de evrei în lagărul de internare Drancy. A fost eliberat în 2002 din cauza sănătății precare și a murit cinci ani mai târziu;
- René Bousquet – funcționar francez care a colaborat cu naziștii și a fost responsabil de arestarea a peste 60.000 de evrei pentru deportare în „lagărele morții”. A fost acuzat de crime împotriva umanității, dar a fost împușcat înainte de proces;
- Jean Leguay – comandant al poliției naționale franceze în timpul ocupației naziste, implicat în reținerea a peste 13.000 de evrei parizieni în 1942 pentru deportare în lagărele naziste. A fost acuzat de crime împotriva umanității în 1979 și a decedat de cancer în 1989.
Materiale de dezvăluire
Soții Klarsfeld au publicat numeroase lucrări despre Holocaust. Au expus, de exemplu, fotografii cu peste 11.400 de copii evrei deportați între 1942 și 1944 în Auschwitz, imagini afișate în gări franceze. Cuplul a publicat și „Memorialul Deportării Evreilor din Franța” (Le Mémorial de la Déportation des Juifs de France), care conține numele a peste 75.700 de evrei deportați din Franța în lagărele naziste. Doar 2.564 dintre aceștia au supraviețuit.
Ce este interesant, tatăl lui Beate, deși nu a fost nazist, a votat pentru Hitler în 1932 și a servit în armata germană în timpul războiului. În 1967, Beate a scris mai multe articole pentru ziarul Combat, în care l-a criticat pe cancelarul Germaniei de Vest, Kurt Georg Kiesinger, pentru rolul său de propagandist nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În noiembrie 1968, ea l-a pălmuit public pe cancelarul german, strigând „Nazist, nazist, nazist.” A fost arestată și condamnată, dar a fost eliberată condiționat. Pentru munca lor curajoasă, soții Klarsfeld au fost de mai multe ori arestați și chiar închiși pentru scurt timp. Au primit amenințări cu moartea, iar mașina lor a fost aruncată în aer.
Ajutor pentru Israel
În 1967, Serge Klarsfeld a fost voluntar în timpul Războiului de Șase Zile, un conflict din Orientul Mijlociu între Israel și adversarii săi, Egipt, Siria, Iordania, Irak și Algeria. Războiul s-a încheiat cu victoria Israelului, care a ocupat Sinaiul, Gaza, Cisiordania, Ierusalimul de Est și Înălțimile Golan.
Beate Klarsfeld l-a sprijinit pe soțul său în susținerea drepturilor patriei sale natale, Israel. Ea a organizat mitinguri în capitalele arabe (Rabat, Damasc și Beirut), acuzând arabii de „barbarie” și cerându-le să permită Israelului să trăiască în pace. Aproape în fiecare vară, familia Klarsfeld petrecea câte o lună în diverse kibbutzuri din Israel.
Surse: